PERSIDA RUGU

MĂ DOARE GÂNDUL...

                                              se dedică Marelui Poet

Arome cerne liniștea de brazi  
și înfrunzesc în cale amintiri  
topit e drumul proaspetei iubiri  
„când melancolic iar pe gânduri cazi” 
arome cerne liniștea de brazi  
 
se naște dorul dintr-un fir de cer  
și înflorește pajiștea din sânge  
apusul tot în lacrima-ți se frânge  
când veștile din noi pe râuri pier  
se naște dorul dintr-un fir de cer  
 
mă doare gândul că tu suferi iar  
de parcă aș muri în nord departe  
sortită crud zăpezilor deșarte  
și pasul tău mă caută în zadar  
mă doare gândul că tu suferi iar  
 
arunc pe umeri cântecul de jale  
și vin spre tine ca-ntr-un început  
și-ți spun că mi-este dor și c-aș fi vrut  
să fim doi maci pe înspicata vale  
arunc pe umeri cântecul de jale  
 
cununi de spini pe frunte ne-nveșmântă  
solara mantie cu freamăt pur  
când îngeri ard pe tâmple și-mprejur  
altare de ienuperi alb cuvântă  
cununi de spini pe frunte ne-nveșmântă  
 
pe drum de ploi te-aștept să fim din nou  
când cerul va fi una cu pământul  
va zămisli grădini de sori cuvântul  
și-n ape vom afla lunar ecou  
pe drum de ploi te-aștept să fim din nou  
 
pe lame de cuțit vom trece frânt  
și crengi de rugi ne vor izbi în față  
dar aripi ne vor crește-n dimineață  
și ne vom înălța pe culmi de vânt  
pe lame de cuțit vom trece frânt  
 
cu tine-alături viața e-o poveste  
prin inimi troienite de zăpezi  
oglinzi răsar când flacăra veghezi  
și arbori curg pe-nvălurite creste  
cu tine-alături viața e-o poveste  
 
și iar visez ce ochiul nu cunoaște  
și caut o pasăre cu-nfiorate nume  
de parcă nimeni în această lume  
trupul de foc nu mi-l mai poate paște  
și iar visez ce ochiul nu cunoaște  
 
                                       PERSIDA RUGU  
 
 
(poem din volumul „Îngerul muntelui roșu”, 2017, 
Editura Limes, Florești, Cluj, pp. 103-104)